email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

Raport de cercetare - Calitatea vieții vârstnicilor. Tendințe și riscuri în contextul pandemiei

Calitatea vieții vârstnicilor se diferențiază, într-o anumită măsură, de cea a categoriilor mai tinere. La vârsta a treia, conform perspectivei vârstnicilor, importante pentru calitatea vieții sunt sănătatea și capacitatea funcțională, sentimentul independenței și al controlului asupra propriei vieți, participarea socială, relațiile între generații în interiorul familiei, suportul social, nivelul de trai (venituri, avere, locuire) (Walker 2005), dar și elemente care țin de spiritualitate, sănătate mentală, mediu și siguranța vecinătății (van Leeuwen et al. 2019). Importanța acestor elemente în viața oamenilor în vârstă variază în funcție de măsura în care nevoile lor sunt îndeplinite și de tipul de probleme cu care se confruntă: pentru cei cu boli cronice, sănătatea tinde să fie cea mai importantă sursă a calității vieții, pentru categoriile aflate în sărăcie, nivelul de trai poate deveni fundația calității vieții.

În condițiile îmbătrânirii demografice, interesul pentru problematica vârstnicilor a crescut, iar studiile dedicate diferitelor aspecte ale vârstei a treia sau care iau în considerare vârsta ca variabilă de analiză (Zamfir și Cace 2020, Zamfir, Voicu și Stănescu 2020, Ghența și alții 2020, Voicu 2019, Mărginean și Precupețu 2019, Stanciu și Mihăilescu 2018) contribuie tot mai mult la înțelegerea acestei problematici și la conturarea direcțiilor de politici pentru îmbunătățirea calității vieții acestei categorii de populație.

Acest raport de cercetare este o analiză a calității vârstnicilor în România, în perspectivă comparativă europeană, concentrându-se asupra domeniilor semnificative ale calității vieții seniorilor: nivelul de trai, relațiile sociale și singurătatea, starea de sănătate, viața de muncă și serviciile pentru vârstnici. Raportul utilizează date statistice și de sondaj, fiind prima lucrare sistematică ce evidențiază caracteristicile și particularitățile calității vieții vârstnicilor de 65 de ani și peste, comparativ cu alte categorii de vârstă și cu segmentul similar de vârstă din țările Uniunii Europene. Indicatorii de percepție, evaluare, satisfacție utilizați creează o imagine a modului în care seniorii evaluează propria viață, oferind o perspectivă subiectivă asupra domeniilor majore ale calității vieții la vârsta a treia.

În contextul pandemiei, prin amenințarea pe care COVID-19 o reprezintă la adresa sănătății și, în cele din urmă a vieții însăși, vârstnicii au fost identificați drept cea mai vulnerabilă categorie de populație. Pandemia a scos în evidență cu și mai mare pregnanță vulnerabilitățile specifice persoanelor vârstnice, dar și nevoia de politici și măsuri specifice pentru protejarea acestei categorii de populație. Izolarea impusă în prima parte a pandemiei s-a suprapus peste o situație existentă nefavorabilă în care seniorii experimentau în ponderi semnificative un sentiment de singurătate. În mod asemănător, la starea de sănătate precară s-au adăugat noi riscuri, iar lipsurile serviciilor medicale și sociale, precum și neadecvarea acestor servicii la nevoile specifice ale vârstnicilor au devenit mai clare. În condițiile unei excluziuni digitale importante a vârstnicilor, această categorie de populație a experimentat dificultăți majore în accesarea informației medicale și a platformelor de vaccinare. Imposibilitatea de a participa la slujbe religioase în prima parte a pandemiei a afectat în special seniorii, atât în ceea ce privește componenta spirituală, cât și în cea socială, de suport și relaționare.

Acest raport evidențiază caracteristici ale calității vieții vârstnicilor din România înainte de pandemie, precum și tendințele și riscurile apărute în contextul pandemiei, punând accentul pe indicatorii subiectivi.

Raportul poate fi accesat integral, aici.

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test