email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

Viata lunga, activa si in forta! Promovarea îmbătrânirii active în România!

„Romania se confrunta cu o transformare socio-economica profunda datorata schimbarilor demografice fara precedent." se mentioneaza in documentul emis de Banca Mondiala

Pe de o parte, este de asteptat ca ponderea populatiei de 65 de ani si peste sa se dubleze de la 15 procente la 30 de procente pana in anul 2060, existand posibilitatea de a exercita o presiune puternica asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale si serviciilor de ingrijire de lunga durata. In acelasi timp, se inverseaza cresterea, care a avut loc timp de cateva decenii, a populatiei in varsta de munca a Romaniei, si anume segmentul intre 20 si 64 de ani, urmand o scadere de 30 de procente pana in anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scaderi din UE. O presiune suplimentara este exercitata de excluziunea romilor de pe piata muncii, unul dintre grupurile minoritare cele mai mari, mai tinere si cu cresterea cea mai dinamica, precum si de emigratia neta accentuata, care, in ultimul deceniu, a redus cohorta cu varste cuprinse in prezent intre 25 si 30 de ani cu aproape 20 de procente. Aceste tendinte sunt chiar mai pronuntate in zonele rurale, unde numarul de persoane varstnice raportat la o persoana in varsta de munca poate fi cu pana la de 2,5 ori mai mare decat in zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populatie care contribuie la productia economica ar putea avea ca rezultat o crestere mai mica a venitului pe cap de locuitor si ar putea tempera perspectivele generale de crestere economica. Aceasta tendinta creeaza de asemenea o provocare in ce priveste recrutarea numarului necesar de lucratori in serviciile de sanatate si asistenta pentru varstnici, in special in localitatile mai indepartate.

Prin urmare, intrebarea cruciala care apare este daca cresterea preconizata a sperantei de viata pentru cohorte din ce in ce mai mari de persoane in varsta va fi insotita de boala, dizabilitate, vulnerabilitate si dependenta sau daca aceasta crestere a sperantei de viata inseamna ani in plus cu sanatate, o viata activa si productiva. Agenda de politici privind Imbatranirea activa are ca obiectiv incadrarea Romaniei in cel de-al doilea scenariu. Aceasta proiecteaza o societate in care persoanele varstnice sunt incurajate si au posibilitatea de a duce o viata pe cat posibil sanatoasa, productiva, participativa si independenta.

Ancorata in procesul de aderare la UE, Romania continua sa se indrepte spre acelasi nivel al veniturilor si standard de viata ca in celelalte State Membre UE, desi recenta criza economica a incetinit acest proces. Pentru a reveni pe calea unei cresteri economice mai mari, Romania si-a propus ca tinta atingerea unui procent de 70 la suta a ratei de ocupare a fortei de munca in cadrul populatiei cu varsta cuprinsa intre 20-64 de ani pana in anul 2020, comparativ cu procentul actual de 64 la suta. Un alt obiectiv consta din reducerea numarului de persoane care prezinta risc de saracie sau excluziune sociala cu 580.000 in aceeasi perioada.

Aceste obiective sunt stabilite in Programul National de Reforma (PNR) al Romaniei si sunt sprijinite de UE, care considera conceptul de Imbatranire activa un element esential pentru atingerea obiectivelor strategice ale Europei pentru 2020. Pentru cresterea coerentei dintre angajamentele de politici facute in contextul Strategiei Europa 2020 si investitiile de la fata locului, CE a adoptat Cadrul Strategic Comun pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care, printre alte masuri, stabileste adoptarea unei Strategii privind Imbatranirea activa drept una dintre conditionalitatile ex-ante pentru a beneficia de sprijin financiar din Fondurile Europene de investitii structurale.

Pentru a sprijini si mai mult agendele nationale in domeniul Imbatranirii active, Comisia Europeana ofera de asemenea instrumente statistice utile si un cadru de politica privind imbatranirea activa. Indicele privind imbatranirea activa (AAI)1 a fost creat ca o masura de sinteza a situatiei actuale in patru domenii aferente imbatranirii active in fiecare tara membra UE, respectiv 1) angajarea, 2) participarea sociala, 3) o viata independenta, sanatoasa si in siguranta si 4) capacitatea si mediul care sa permita imbatranirea activa. Ancheta speciala Eurobarometru #378 referitoare la Imbatranirea activa reprezinta un alt instrument util dezvoltat pentru intelegerea opiniilor si atitudinilor cetatenilor europeni cu privire la persoanele varstnice. In stabilirea agendei sale privind Imbatranirea activa, Romania poate beneficia si de liniile directoare privind politica referitoare la imbatranirea activa agreate de Consiliul Uniunii Europene in 2012.

In acest context, Romania a inceput sa elaboreze o Strategie pentru protectia persoanelor varstnice si promovarea imbatranirii active care acopera patru domenii de politici: 1) prelungirea duratei de viata si imbatranirea sanatoasa; 2) promovarea angajarii la varste mai inaintate; 3) cresterea participarii sociale si politice a grupurilor de persoane varstnice si 4) scaderea dependentei persoanelor varstnice si imbunatatirea serviciilor de ingrijire de lunga durata. Elaborarea Strategiei pentru protectia persoanelor varstnice si promovarea imbatranirii active se va baza, printre alte surse de informatii, pe analiza socio-economica prezentata in acest document. Rezumatul principalelor constatari si al optiunilor de politici este prezentat mai jos, urmarind structura raportului.” Se spune in documentul emis de Banca Mondiala.

Raportul intreg il gasiti aici!

sursa foto: visitmosca.com

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test