email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

Serviciile sociale pentru vârstnici si rolul ONG-urilor în cresterea accesului la contractarea acestui tip de servicii

Îmbatrânirea demografica reprezinta un fenomen social în continua crestere în România. Conform Institutului National de Statistica (INS), 15.4% din populatia Romaniei îl reprezinta persoane vârstnice(65+), pondere în continua crestere. Din cei peste 3.4 Mil. vârstnici din România,35% (peste 1 Mil.) prezinta risc de saracie si excluziune sociala, aproape dublu fata de UE în ansamblu (Studi EY Romania,2015). Peste 600.000 de vârstnici au nevoie de îngrijire la domiciliu si numai 6.3% beneficiaza concret de aceste servicii (Reteaua SenioriNet).

Multe persoane vârstnice dependente sunt izolate, în prezent, în gospodariile lor, fara sprijin pentru nevoile elementare ale vietii cotidiene, în conditii de viata extrem de dificile si cu încalcarea unor drepturi fundamentale.

Conform Registrului Furnizorilor de Servicii Sociale Acreditati disponibil pe website-ul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale în Martie 2017, în România exista acreditati 767 de furnizori de servicii sociale destinate vârstnicilor (servicii de îngrijire la domiciliu, centre rezidentiale, centre de zi, cantine), care deservesc un numar de 29.622 de vârstnici. Raportat la numarul vârstnicilor care traiesc în saracie extrema (15% conform Consiliului National al Persoanelor Vârstnice - CNPV, 2015) BENEFICIAZA DE SERVICII SOCIALE 0.87% dintre vârstnici.60% dintre beneficiarii de servicii sunt deserviti de furnizorii privati, finantati în proportie de 70% din surse private (Analiza Serviciile sociale în România, FDSC, 2012).

NEVOIA IDENTIFICATA în 2016 Analiza CNPV constata o slaba dezvoltare a serviciilor pentru vârstnicii aflati în dificultate comparativ cu alte categorii defavorizate de populatie si o insuficienta dezvoltare a structurilor la nivelul autoritatilor publice centrale si locale care sa monitorizeze cazurile sociale. În acest moment, la nivel UE, ACHIZITIA (CONTRACTAREA) DE SERVICII SOCIALE este privita ca SOLUTIE pentru rezolvarea cu succes a unor probleme comunitare, de interes public, de la servicii sociale la proiecte complexe de dezvoltare socio-economica.

Instrumentul cel mai important pentru cresterea accesului la contractarea sociala a serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice îl detine administratia publica locala/judeteana. Sectorul ONG îsi face masiv simtita prezenta la nivel local, aducând o contributie importanta la solutionarea problemelor identificate si aflate pe agenda publica.

Desi la nivel de discurs public, politica publica si legislatie principala, contractarea serviciilor sociale asa cum este definita de Legea 292/2011 poate functiona, în practica, acest mecanism de finantare a serviciilor sociale, se afla într-o faza de stagnare. Conform Raportului de analiza privind contractarea serviciilor sociale (FONCP, 2015), DOAR 4% din contractele ONG-urilor pentru servicii sociale cu autoritatile locale au fost realizate în 2015 prin proceduri de achizitii publice. Conform raportului (pag.54), principalele obstacole în CONTRACTARE sunt:

a)      lipsa personalului specializat în achizitii publice de servicii sociale de la nivelul autoritatilor contractante;

b)      lipsa instrumentelor de lucru – documentatii standard, instructiuni de întocmire a caietelor de sarcini pentru servicii sociale, modele de documentatii standard;

c)       lipsa programelor de formare si informare pentru autoritati si ONG. Organizatiile reunite sub umbrela SenioriNet, reteaua nationala a ONG-urilor care lucreaza cu vârstnicii au apreciat la întâlnirea de planificare strategica a retelei organizata în 2016, faptul ca accesul limitat la contractare afecteaza, în primul rând, în mod direct, vârstnicii, care, în lipsa unor servicii sociale de suport, au o speranta de viata limitata si un nivel de trai foarte scazut.

Pentru ca ONG-urile sa aiba un rol activ în elaborarea deciziilor privind contractarea la nivel local, regional, judetean, acestea trebuie sa detina capacitatea de a initia un dialog constant si activ cu autoritatea locala, de a monitoriza si evalua politicile publice propuse de guvernarea locala si de a oferi solutii tehnice (în domeniul achizitiilor de servicii). De obicei, rolul ONG-urilor active în domeniul social la nivel local/judetean se limiteaza la exprimarea sprijinului pentru rezolvarea unei probleme locale si prea putin în a furniza puncte substantiale de vedere si feed-back în domenii care presupun expertiza specifica, cum este cel al achizitiilor publice.

Acest rol pasiv poate fi explicat printr-o varietate de cauze, printre care: lipsa de personal specializat, lipsa de pregatire si de resurse dedicate, indicând, de asemenea, lipsa unei abordari sistematice si a unei strategii de interventie la nivel local.

Desi în ultimii ani s-au înregistrat progrese în participarea sectorului ONG la influentarea politicilor sociale la nivel regional sau national, majoritatea ONG-urilor care activeaza în domeniul social, au o capacitate redusa de a influenta politicile publice realizate la nivel local. Cresterea capacitatii ONG-urilor de a formula si promova politici publice este confirmata de Raportul serviciile sociale în România (FDSC, 2012): „dezbaterile si actiunile de lobby privind clarificarea si simplificarea procedurilor de contractare a serviciilor sociale, precum si încurajarea autoritatilor publice locale sa utilizeze acest mecanism, trebuie sa continue pentru a asigura o dezvoltare fireasca a serviciilor sociale furnizate de sectorul ONG”.

Necesitatea de a investi în dezvoltarea ONG-urilor care lucreaza cu vârstnicii si urgenta de a stimula contractarea serviciilor la nivel local este confirmata de membrii SenioriNet si FONSS, care în luna Martie 2017 au dezbatut provocarile cu care se confrunta pentru a asigura accesul egal al vârstnicilor la servicii. Fara a construi o participare mai larga si mai calificata a ONG-urilor în influentarea politicilor, rezultatele politicii de dezvoltare a asistentei sociale nu vor putea avea rezultate scontate. Anul 2016 a marcat o ampla reforma a cadrului legal privind achizitiile publice, prin transpunerea prevederilor Directivei nr 2014/24/UE a Parlamentului European si aprobarea Legii nr.98/2016 privind achizitiile publice. Principala noutate legislativa este includerea unei sectiuni destinate reglementarii cadrului privind atribuirea unui contract de achizitie publica/acord-cadru care are ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice (SUBSECTIUNEA 9: Paragraful 9: Servicii sociale, art.111-112).

Luând în considerare lipsa unor norme metodologice privind aplicarea noilor dispozitii (CRITERII SPECIFICE PRIVIND CALITATEA SERVICIILOR SOCIALE DESTINATE VÂRSTNICILOR), respectiv a procedurii simplificate de achizitie a serviciilor sociale si a rezervarii participarii la procedura de achizitie pentru ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale, se impune DEZVOLTAREA DE LEGISLATIE TERTIARA, care ulterior sa fie prezentata si dezbatuta cu Ministerul Muncii, autoritatile locale, ANAP, decidenti politici. Iar pentru ca un pachet de achizitii de servicii sociale sa fie elaborat, se impune preluarea expertizei furnizorilor de servicii sociale pentru vârstnici si dezvoltarea capacitatii ONG-urilor de a realiza si ulterior a se implica în preluarea acestor documente de catre autoritatea locala. Conform declaratiei Directorului Adjunct al Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, prezent în data de 16.03.2017 la Conferinta Internationala FONSS, pentru a asigura transpunerea Legii 98/2016 la nivel local, pentru contractarea serviciilor sociale sunt necesare 71 de pachete de documente, pentru fiecare serviciu social în parte, documente care, în opinia doamnei director, pot fi realizate în timp, numai cu aportul sectorului ONG. 

Pentru a putea realiza contractarea serviciilor pentru vârstnici la nivel local/regional, autoritatile trebuie sa colaboreze cu sectorul ONG pentru a identifica nevoile sociale ale vârstnicilor, realizarea pachetului de documente pentru achizitia serviciului si cel mai important, elaborarea criteriilor de calitate pentru evaluarea serviciilor sociale. 

Prin caracterul ei juridic si aplicabilitatea la nivel local/regional/national, legislatia tertiara reprezinta o politica publica esentiala în procesul de implementare a legii achizitiilor publice adoptata de Guvernul României.

Sursa: 4change.ro

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test