email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

Servicii sociale sub lupa - Asociatia C.A.R.P. „Omenia” Bucuresti

Asociatia C.A.R.P. „Omenia” Bucuresti este o asociatie neguvernamentala, de intrajutorare mutuala si protectie sociala pentru persoanele varstnice, avand in prezent peste 55.000 de membri. Misiunea Asociatiei C.A.R.P. „Omenia” este ajutorarea financiara, materiala si sociala a membrilor sai, asigurarea drepturilor acestora la un trai decent si de calitate. De asemenea, asociatia promoveaza imbatranirea activa si incurajeaza participarea varstnicilor in societate ca detinatori de drepturi, cetateni si consumatori, imbatranirea intr-o mai buna stare de sanatate fizica si mentala, posibilitatea de a lucra pentru o perioada mai lunga cu mai multe facilitati de formare si conditii de munca adaptate lor, si de a se bucura de o viata demna. Mai multe detalii pe www.carp-omenia.ro.

I: Care sunt, in opinia dumneavoastra, provocarile furnizorilor de servicii sociale si/sau socio-medicale?

R: Principalele provocari ale furnizorilor de servicii socio-medicale vizeaza lipsa unei viziuni privind calitatea vietii persoanelor vârstnice la nivelul decidentilor politici, discrepantele existente în politicile publice privind persoanele vârstnice, diversificarea redusa si subfinantarea serviciilor sociale dedicate acestora, lipsa de deschidere a pietei de servicii sociale pentru aceasta categorie de populatie.

Finantarea serviciilor sociale reprezinta o alta problema cu care se confrunta furnizorii de servicii sociale. Subventiile acordate de stat prin Legea 34/1998 nu reprezinta în sine un mecanism de finantare pentru organizatiile neguvernamentale necesar dezvoltarii serviciilor sociale. Acordarea de servicii sociale în baza subventiilor nu reprezinta decât o masura temporara prin care se acopera doar o parte din nevoile unei persoane vârstnice.

Exista în prezent o ruptura între furnizorii de servicii sociale si furnizorii de servicii medicale, fiind putine echipe multidisciplinare de profesionisti care sa conlucreze într-o maniera integrata si centrata pe nevoi. Pe de alta parte, serviciile care nu beneficiaza de coplata din partea beneficiarilor risca sa devina rapid nesustenabile. Decontarea integrala a zilelor de îngrijire medicala este dependenta de bugetul limitat al caselor de asigurari. Costul real al serviciilor de îngrijire la domiciliu este extrem de ridicat si greu de sustinut din veniturile unei familii.

I: Din experienta dumneavoastra in lucrul cu varstnicii, care sunt problemele cu care acestia se confrunta?

R: Vârsta a treia în România este asociata cu probleme multiple care tin atât de sanatate, locuire, cât si de participarea la viata sociala. Îmbatrânirea activa, demna si sanatoasa este doar un concept fara substanta, dupa cum spun chiar seniorii cu care interactionam zilnic. Cateva declaratii ale seniorilor din cadrul Caravanei Seniorilor, proiect derulat de Asociatia C.A.R.P. Omenia în parteneriat cu Confederatia Caritas Romania la nivel national:

“Acum daca ma pensionez, nu mai sunt bun la nimic, nu mai sunt folositor. Asa gândesc foarte multe persoane ajunse la vârsta a treia. Tinându-l activ prin implicare în diverse proiecte si programe, voluntariat chiar, nu-i mai cream vârstnicului sentimentul de inutilitate. Sa nu ne ia pensionarea prin surprindere”. Participant Cafeneaua Seniorilor

“Pensionarii nu au posibilitati de petrecere a timpului liber. Nu exista suficiente locuri dedicate seniorilor, iar daca exista, sunt de multe ori în stare jalnica”. Participant Cafeneaua Seniorilor

Neconsultarea seniorilor în ceea ce priveste politicile publice, acces dificil la servicii medicale, bariere în gasirea unui loc de munca, lipsa unor grupuri de suport si consiliere, a oportunitatilor de îmbatrânire activa prin participarea la activitati de socializare si voluntariat, perpetuarea unei imagini negative a vârstnicilor în presa. De asemenea, lipsa unor structuri de tipul Sfatul Batrânilor care sa fie consultate periodic în viata comunitatii adânceste si mai mult falia între generatii si conduce la disparitia vocilor locale.

I: Daca ati fi in postura Ministrului Muncii si Justitiei Sociale, cu ce solutii ati veni pentru imbunatatirea serviciilor?

R: O parte dintre solutiile la care ma gândesc, ar fi urmatoarele:

- Realizarea unor cercetari/ harti a nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice.

- Introducerea unor pachete de stimulare a ocuparii posturilor în serviciile sociale în zona rurala.

- Crearea unui grup de lucru axat pe capacitatea de politici publice pentru vârsta a treia.

- Implicarea mediului academic într-o masura mai mare în rezolvarea problemelor persoanelor vârstnice.

- Cresterea absorbtiei fondurilor europene, flexibilizarea accesului si o mai mare transparenta.

- Restructurarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice, axat pe problematica serviciilor sociale, nu numai a pensiilor.

- Dezvoltarea unor modele de tratament pentru vârstnici utilizând servicii integrate.

- Încurajarea mentinerii persoanelor vârstnice în mediul din care provin si în comunitate cât mai mult timp posibil.

- Dezvoltarea/regândirea unor modele de finantare pentru furnizorii de servicii sociale.

- Din perspectiva de leadership, investitii în acest domeniu pentru a-l transforma într-unul care ofera beneficii atât pentru furnizori si angajati, cât si pentru beneficiarii finali, cu oportunitati de dezvoltare personala (de exemplu training-uri etc).

I: Cum vedeti sistemul de servicii sociale si/sau socio-medicale peste 5 ani?

R: Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), mediile fizice si sociale sunt factori determinanti pentru ca oamenii sa fie sanatosi, independenti si autonomi pâna la batrânete. Prin urmare, orasele trebuie sa se uite la modul prin care pot îmbunatati spa?iile în aer liber si serviciile de sanatate pentru cetatenii în vârsta.

Consider ca redefinirea modului in care se vor acorda serviciile socio-medicale în viitor trebuie sa plece în primul rând de la acest aspect. Orice comunitate care nu întelege nevoile persoanelor vârstnice si nu realizeaza pasi în directia accesibilizarii mediilor fizice reprezinta o forma de discriminare si de reducere a posibilitatii persoanelor vârstnice de a beneficia de o viata independenta. Fiecare comunitate, indiferent ca este oras, comuna sau sat trebuie sa îsi dezvolte o structura de asistenta sociala, care sa includa o echipa multidisciplinara. Pe baza nevoilor identificate în comunitate, unitatile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice ar trebui sa aiba un rol esensial. Concomitent cu aceste structuri, consider ca structurile guvernamentale cu competente în domeniul asistentei sociale ar trebui sa încurajeze dezvoltarea de centre de zi comunitare care sa încurajeze îmbatrânirea activa, si chiar centre speciale în care seniorii cu nevoi de îngrijire pot ramâne pe timpul zilei, si astfel sa permita apartinatorilor sa munceasca.

Totodata, consider ca dezvoltarea serviciilor socio-medicale pentru persoanele varstnice ar trebui sa includa într-o masura mult mai mare o componenta de tehnologie.

Respondent: Dl. Ardeleanu Ionut (sociolog)

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test