email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

Necesitatea propunerii unei politici publice în domeniul achizitiilor de servicii sociale si socio-medicale pentru persoanele vârstnice

Provocarea demografica reprezentata de îmbatrânirea populatiei României necesita un raspuns activ pentru abordarea nevoilor actuale ale vârstnicilor vulnerabili socio-economic, mai ales la nivel local. Aceasta grupa de vârsta necesita o atentie speciala, având în vedere nevoia mai mare de servicii de îngrijire pe termen lung a populatiei în vârsta. De aceea se impune construirea accelerata a unui sistem national de servicii sociale si social medicale pentru persoanele vârstnice, accesibile, de  buna calitate, unitar reglementate, disponibile pe întreg teritoriul national. Acest lucru va deveni posibil prin dezvoltarea capacitatii societatii civile, a mediului academic si a altor parteneri sociali relevanti care sa sustina si sa promoveze reforma administratiei publice, formulând propuneri alternative la pachetul legislativ privind achizitiile publice.

Care sunt serviciile vizate de propunerea de politica publica?

Îngrijirea la domiciliu - Un sistem integrat de servicii medicale si sociale destinat persoanelor cu grad ridicat de dependenta sau cu mobilitate redusa, în vederea mentinerii autonomiei acestora si a asigurarii unei bune calitati a vietii, în mediul de viata obisnuit al persoanei.

În general, îngrijirea la domiciliu presupune furnizarea unuia sau mai multor tipuri de servicii:

§  Servicii de îngrijiri medicale (pe baza recomandarii medicale): monitorizarea parametrilor fiziologici, injectii, pansamente, cateterisme, prevenirea si tratamentul escarelor de decubit, prevenirea complicatiilor venoase, pulmonare si osteo-musculo-articulare, mobilizari, etc.

§  Servicii de abilitare si reabilitare: kinetoterapie, terapie ocupationala.

§  Servicii preventive: educatie pentru sanatate.

§  Servicii zilnice de baza: masa calda, ajutor pentru igiena corporala (baie generala/partiala, îmbracare/ dezbracare, schimbarea lenjeriei de pat, schimbarea scutecului), igiena eliminarilor, hranire, servicii de adaptare a ambientului la nevoile speciale al persoanei vârstnice/cu dizabilitati.

§  Servicii de suport pentru un trai independent: efectuarea de cumparaturi, activitati de  menaj, activitati de administrare si gestionare a resurselor sau bunurilor persoanei, adaptari ale locuintei sau ale mediului de viata (pentru cresterea gradului de autonomie), închirierea sau procurarea dispozitivelor asistive, sprijin pentru folosirea tehnologiilor asistive (tehnologii pentru comunicare, securitate personala, activitati zilnice, domotica) etc.

§  Servicii sociale: informare si consiliere sociala oferite beneficiarilor sau familiilor acestora, activitati de timp liber, sprijin pentru activitatile de socializare si participare activa la activitatile din comunitate.

§  Centrele rezidentiale: Conform Ordinului 1343/2016 privind aprobarea metodologiei de evaluare, de selectare si de finantare a cererilor de finantare prin programul de interes national "Cresterea calitatii persoanelor vârstnice din caminele pentru persoane vârstnice", caminele pentru persoane vârstnice functioneaza în baza prevederilor legii 17/2000 privind asisten?a sociala a persoanelor vârstnice. Accesul în caminele publice pentru persoanele vârstnice  se face pentru persoana care nu are familie sau nu se afla în întretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, nu are locuinta si posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii, nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare, nu se poate gospodari singura sau necesita îngrijire specializata, se afla în imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale. Potrivit art.16 din Legea 17/2000, internarea în caminele pentru persoane vârstnice este o masura cu titlu de exceptie si se face în concordanta cu respectarea prevederilor Hotarârii Guvernului 886/2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, cu respectarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare prevazute în Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului muncii, familiei, protectiei sociale, persoanelor vârstnice nr 2126/2014 si cu respectarea prevederilor HG nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale si a nivelului venitului lunar pe membru de familie, în baza caruia se stabile?te contribu?ia lunara de întretinere datorata de catre sustinatorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidentiale.

§  Centrele de zi: Centrul de zi pentru vârstnici presupune un program de activitati conceput cu scopul de a promova bunastarea beneficiarilor, de a contribui la cresterea calitatii vietii a acestora, prin serviciile oferite. În centrele de zi sunt oferite, în mod gratuit, sau în urma platii unei contributii simbolice anuale, diferite servicii pentru înlaturarea sentimentului de izolare sociala, pentru cresterea stimei de sine, petrecerea timpului liber, comunicare, pentru valorizarea fiecarei persoane si înlaturarea sentimentului de inutilitate.

Activitatile puse la dispozitia beneficiarilor sunt destul de variate si în concordanta cu vârsta acestora si starea lor fizica: jocuri de societate: sah, remy, table, scrabble, carti; lecturare de carti din biblioteca Centrului de Zi; organizare de concursuri „Cine stie câstiga”; vizionare emisiuni TV, audiere emisiuni radio, muzica; activitati de suport în grup: comunicare, educatie pentru sanatate; activitati cultural-artistice; consiliere psihologica; gimnastica de întretinere si reabilitare fizica; organizare de excursii.

Beneficiile/Avantajele frecventarii unui astfel de centru sunt: petrecerea timpului liber într-un mediu placut si sigur;

evitarea izolarii, singuratatii; îmbunatatirea sanatatii fizice si mentale; îmbunatatirea si/sau mentinerea unui nivel adecvat de independenta; socializarea.

§  Cantinele: Cantinele sociale acorda servicii tip cantina tuturor categoriilor de persoane care se gasesc în situatie de dificultate sau în risc de excluziune sociala, inclusiv persoane vârstnice, admise în cantina dupa criterii de eligibilitate stabilite de furnizorul de servicii sociale, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Persoanele vârstnice, sunt de regula selectate potrivit prevederilor art.1, alin (4) si art.3 din Legea 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor vârstnice, dupa cum urmeaza:

Este considerata persoana vârstnica, persoana care a împlinit vârsta de pensionare stabilita de lege si se afla în una sau mai multe din urmatoarele situatii:

- nu are familie sau nu se afla în întretinerea unei sau unor persoane;

- nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;

- nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea nevoilor de baza;

- nu se poate gospodari singura sau necesita îngrijire specializata;

- se afla în imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, din cauza bolii sau a degradarii starii fizice sau psihice.

Definirea problemei 

Serviciile sociale si socio-medicale pentru persoanele varstnice sunt supuse în prezent unor presiuni de dezvoltare si modernizare. Pe de o parte, numarul de utilizatori ai acestor servicii creste rapid si constant. Pe de alta parte, serviciile socio-medicale sunt confruntate cu exigente europene sporite generate de libera circulatie a serviciilor în interiorul UE, dar si cu nevoia de a fi reglementate coerent, pentru componentele lor medicale si sociale, atât în cazul furnizorilor publici, privati non-profit sau privati de tip profit.

Conform unui studiu realizat in cadrul retelei SenioriNet, în prezent, sistemul national de servicii socio-medicale destinate persoanelor vârstnice cu grad crescut de dependenta nu întruneste niciunul din criteriile de calitate promovate la nivel european:

- Serviciile nu sunt disponibile în numar suficient celor care au nevoie de ele si sunt extrem de rare în zonele rurale, orasele mici.

- Serviciile nu sunt usor accesibile. Informasia despre ele lipseste, personalul calificat este insuficient si deci accesul concret la servicii este limitat.

- Desi legislatia prevede gratuitate pentru un numar precis de zile de îngrijire, în realitate decontarea integrala a acestor zile este dependenta de bugetul limitat al caselor de asigurari. Costul real al serviciilor, mai ales al celor pe termen lung, este extrem de ridicat pentru veniturile unei familii.  Acest cost pune o presiune foarte mare pe întreaga familie a persoanei vârstnice (dependente) si conduce deseori la costuri secundare suplimentare: renuntarea la slujba de catre unul din membrii familiei, împrumuturi sau credite pentru acoperirea costurilor de îngrijire, alegerea internarii intr-o institutie pentru persoane vârstnice,  etc.

- Acreditarea furnizorilor privati de servicii pentru vârstnici (de tip profit si de tip non-profit) nu este unitara. Reglementarea actuala a serviciilor face dificila monitorizarea si evaluarea calitatii serviciilor oferite, iar impactul lor direct asupra beneficiarilor nu este monitorizat, în multe dintre cazuri. În ansamblu, serviciile sunt prea putin transparente si nu exista date centralizate la nivel national, pentru planificarea strategica a sectorului.

- Serviciile care nu beneficiaza de co-plata din partea beneficiarilor risca sa devina rapid nesustenabile. Subfinantarea cronica a serviciilor sociale, finantarea dificila a serviciilor integrate, conduce la o lipsa acuta de predictibilitate în ceea ce priveste capacitatea furnizorilor (în special a celor privati de tip non-profit) de a furniza aceste servicii la parametri corecti de calitate. În procent de 70%, finantarea serviciilor oferite de furnizorii non-profit se bazeaza pe donatii din strainatate si granturi.

Acest sector este strâns legat de fenomenul îmbatrânirii demografice, precum si al presiunilor crescânde asupra sistemelor de pensii si asigurari sociale, datorate scaderii populatiei apte de munca. Prin urmare, toate statele europene îsi construiesc strategii si modalitati de sustinere a sectorului de servicii pentru vârstnici.

Desi aceste predictii sunt cunoscute de cel putin 10 ani, sectorul serviciilor de îngrijire a vârstnicilor este în continuare subdezvoltat si subfinatat.

Consecinta problemei

Peste 20% din populatia vârstnica a României (65+) are nevoie de îngrijire la domiciliu si numai 0.23% beneficiaza concret de aceste servicii. Acest lucru se întâmpla datorita mai multor factori:

1. Subfinantarea sectorului de servicii sociale si medico-sociale în general.Aceasta subfinantare se refera atât la sumele alocate din bugetul de stat cât si la cele din bugetele locale.

2. Lipsa unui mecanism transparent de alocare financiara special dedicat sectorul serviciilor socio-medicale pentru persoanele vârstnice.

3. Lipsa dialogului si a consultarilor dintre furnizorii de servicii, utilizatori, autoritatile publice, evaluare inexistenta a nevoilor locale la nivelul APL (harti de nevoi, harti de servicii existente...)

Lipsa unei politici clare de dezvoltare a serviciilor la nivel local, cu precadere în zonele rurale.

De ce este nevoie de o politica publica în domeniul achizitiilor de servicii sociale si socio-medicale pentru persoanele vârstnice?

Pentru ca cererea pentru aceste servicii va creste considerabil în urmatorul deceniu si pentru ca va creste presiunea asupra sistemului de pensii, asupra sistemului medical si social.

În acest moment, la nivel UE, ACHIZITIA (CONTRACTAREA) DE SERVICII SOCIALE- este privita ca SOLUTIE pentru rezolvarea cu succes a unor probleme comunitare, de interes public, de la servicii sociale la proiecte complexe de dezvoltare socio-economica. Instrumentul cel mai important pentru cresterea accesului la contractarea sociala a serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, îl detine administratia publica locala/judeteana. Sectorul ONG îsi face masiv simtita prezenta la nivel local, aducând o contributie importanta la solutionarea problemelor identificate si aflate pe agenda publica.

Desi la nivel de discurs public, politica publica si legislatie principala, contractarea serviciilor sociale asa cum este definita de Legea 292/2011 poate functiona, în practica, acest mecanism de finantare a serviciilor sociale se afla într-o faza de stagnare. Conform Raportului de analiza privind contractarea serviciilor sociale (FONCP 2015),DOAR 4% din contractele ONG-urilor pentru servicii sociale cu autoritatile locale au fost realizate în 2015 prin proceduri de achizitii publice. Conform raportului (pag.54) si analizei realizate în cadrul acestui proiect, principalele obstacole în CONTRACTARE sunt:

a) lipsa personalului specializat în achizitii publice de servicii sociale de la nivelul  autorita?ilor contractante;

b) lipsa instrumentelor de lucru-documentatii standard, instructiuni de întocmire a caietelor de sarcini pentru servicii sociale, modele de documentatii standard;

c) lipsa programelor de formare si informare pentru autoritati si ONG.

Organizatiile reunite sub umbrela SenioriNet - reteaua nationala a ONG-urilor care lucreaza cu vârstnicii -  au apreciat la întâlnirea de planificare strategica a retelei (2016) faptul ca accesul limitat la contractare afecteaza în primul rand în mod direct vârstnicii, care în lipsa unor servicii sociale de suport, au o speranta de viata limitata si un nivel de trai foarte scazut.

Pentru ca ONG-urile sa aiba un rol activ în elaborarea deciziilor privind contractarea la nivel local, regional, judetean, acestea trebuie sa detina capacitatea de a initia un dialog constant si activ cu autoritatea locala, de a monitoriza si evalua politicile publice propuse de guvernarea locala si de a oferi solutii tehnice (în domeniul achizitiilor de servicii).

De obicei, rolul ONG-urilor active în domeniul social la nivel local/jude?ean se limiteaza la exprimarea sprijinului pentru o rezolvarea unei probleme locale, si prea putin în a furniza puncte substantiale de vedere si feed-back în domenii care presupun expertiza specifica,cum este cel al achizitiilor publice. Acest rol pasiv poate fi explicat printr-o varietate de cauze, printre care lipsa de personal specializat, lipsa de pregatire si de resurse dedicate, si indica, de asemenea, lipsa unei abordari sistematice si a unei strategii de interventie la nivel local. Desi în ultimii ani s-au înregistrat progrese în participarea sectorului ONG la influentarea politicilor sociale la nivel regional sau national, majoritatea ONG-urilor care activeaza în domeniul social, au o capacitate redusa de a influenta politicile publice realizate la nivel local. Cresterea capacitatii ONG-urilor de a formula si promova politici publice este confirmata de Raportul Serviciile sociale în România (FDSC,2012): “dezbaterile si actiunile de lobby privind clarificarea si simplificarea procedurilor de contractare a serviciilor sociale, precum si încurajarea autoritatilor publice locale sa utilizeze acest mecanism, trebuie sa continue pentru a asigura o dezvoltare fireasca a serviciilor sociale furnizate de sectorul ONG”. Necesitatea de a investi în dezvoltarea ONG-urilor care lucreaza cu vârstnicii si urgenta de a stimula contractarea serviciilor la nivel local este confirmata de membrii SenioriNet si FONSS, care în luna martie 2017 au dezbatut provocarile cu care se confrunta pentru a asigura accesul egal al vârstnicilor la servicii. Fara a construi o participare mai larga si mai calificata a ONG-urilor în influen?area politicilor, rezultatele politicii de dezvoltare a asisten?ei sociale nu vor putea avea rezultate scontate.

Propuneri privind componentele principale ale unei politici publice în domeniul achizitiilor de servicii sociale socio-medicale destinate persoanelor vârstnice.

Obiectivul principal al serviciilor sociale si socio-medicale pentru persoanele vârstnice

Serviciile sociale si socio-medicale sunt disponibile si accesibile tuturor persoanelor vârstnice si contribuie la asigurarea unei îmbatrâniri active si decente!

Rolul lor este acela de a permite persoanelor sa  traiasca în conditii de siguranta, cât mai independent posibil si sa poata derula activitati cotidiene în compania celorlalti. Persoanele varstnice trebuie sa poata alege momentul si tipul serviciului de suport pe care doresc sa îl primeasca la domiciliu.

Elementele cheie ale politicii publice în acest domeniu

Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau, Asociatia Four Change si Universitatea Danubius propun ca politica publica în sectorul serviciilor socio-medicale pentru vârstnici sa includa urmatoarele categorii de masuri:

1.Adoptarea unor Ordine/Instructiuni ale presedintelui ANRMAP pentru clarificarea procedurilor de achizitie publica a serviciilor sociale, în vederea contractarii furnizorilor privati non-profit, de catre APL.

2. Dezvoltarea capacitatii societatii civile, mediului academic si a altor parteneri sociali relevan?i(sindicate, patronate) de a sustine si promova reforma administratiei publice prin cresterea dimensiunii participative a sectorului ONG, dezvoltarea unei culturi a dialogului politic si social si consolidarea capacitatii acestora, prin promovarea pachetelor de documente privind achizitia de servicii sociale pentru persoanele vârstnice. Componenta de achizitii publice, contribuie la implementarea Strategiei nationale în domeniul achizitiilor publice 2015-2020,Ob. Spec.1.

3. Dezvoltarea unei retele nationale de servicii sociale de buna calitate, cu acoperire adecvata în teritoriu si accesibile tuturor beneficiarilor, prin îmbunatatirea finantarii serviciilor sociale destinate vârstnicilor. Acest obiectiv este atins prin dezvoltarea unui pachet de achizitii de servicii sociale sporind rolul jucat de catre furnizorii privati nonprofit, acesta fiind totodata un mecanism de crestere a responsabilitatii sociale din serviciile sociale. Procedurile dezvoltate în  proiect sprijina furnizarea serviciilor sociale de calitate pentru un numar cât mai mare de persoane vulnerabile si excluse social de la nivelul comunitatilor.

Crearea unui nou pachet de acte normative suple si coerente prin dezvoltarea legislatiei tertiare în domeniul achizitiilor de servicii sociale, masura ce va conduce la asigurarea  unui  cadru  legislativ  coerent  si  eficient  pentru  sprijinirea  autoritatilor contractante în activitatea curenta.

Sursa: 4change.ro

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test