email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

Instrumente pentru dialog eficient în interesul persoanelor vârstnice

Cetatenii au la dispozitie o paleta larga de mijloace si instrumente pentru a purta un dialog activ cu autoritatile din localitatile lor de domiciliu sau din zona lor de interes. În cazul persoanelor vârstnice, subiectele de maxima importanta în acest dialog sunt legate de masurile si serviciile de securitate sociala, suport si asistenta de care ele pot beneficia în comunitate, asa încât sa traiasca demn si sa îsi poata pastra autonomia o perioada cât mai lunga de timp.

Într-o societate cu un grad mare de îmbatrânire demografica, populatia vârstnica reprezinta întotdeauna o prioritate pentru autoritatile publice, dar si un bazin electoral important pentru acestea. De aceea, este util ca persoanele vârstnice si reprezentantii lor sa cunoasca bine regulile unui dialog eficient, productiv si solid cu autoritatile publice.

Astfel, prezentam în continuare câteva idei menite sa vina în sprijinul celor care iau parte la negocierile sau consultarile în beneficiul persoanelor vârstnice:

1. Autoritatile publice sunt responsabile de calitatea vietii cetatenilor în comunitate si trebuie sa ofere acestora acces la serviciile de suport sau îngrijire, atunci când cetatenii se afla în situatii de vulnerabilitate, excluziune sau marginalizare.

În cazul persoanelor vârstnice, familia are un rol important în procesul de îngrijire si suport. În cazul în care nevoile de îngrijire ale persoanelor vârstnice devin însa extrem de complexe si afecteaza autonomia celorlalti membri ai  familiei, autoritatile publice trebuie sa intervina si sa ofere solutii personalizate pentru aceste situatii complexe.

2. Orice proces de decizie privind masurile optime de interventie si sprijin pentru persoanele vârstnice trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a nevoilor acestora. Evaluarea nevoilor trebuie realizata cu minutiozitate, folosind atât date cantitative (statistice), cât si date calitative, culese de pe teren, din discutiile directe cu persoanele vârstnice si familiile acestora.

3. Planificarea masurilor si a serviciilor de suport si asistenta în comunitate trebuie sa tina seama de toate resursele disponibile (publice si private). Atunci când autoritatea publica nu poate raspunde nevoilor identificate în comunitate prin propriile sale servicii, ea trebuie sa identifice solutii alternative în proximitatea persoanei vârstnice si sa contracteze servicii private.

În acest caz, autoritatile vor verifica integritatea, calitatea si legalitatea furnizorilor, vor achizitiona serviciile necesare si vor monitoriza permanent calitatea acestora în raport cu persoana vârstnica. Spunem în acest caz ca furnizarea serviciilor se poate delega unor terti furnizori, în schimb responsabilitatea pentru asigurarea drepturilor fundamentale si a integritatii persoanei vârstnice nu  se deleaga niciodata, ea ramâne a autoritatii publice.

4. Pentru dezvoltarea masurilor de sprijin si a serviciilor optime pentru persoanele vârstnice este nevoie de un dialog activ dintre cetateni si autoritatile publice (locale si centrale). Cetatenii trebuie sa cunoasca modalitatile posibile de dialog si sa le foloseasca, ori de câte ori este nevoie.

Ei trebuie sa stie, de pilda, cine sunt reprezentantii lor în structurile de autoritate publica, atât la nivel local, cât si la nivel national. Trebuie sa cunoasca numele si modul de dialog posibil cu alesii locali (prin birourile de relatii cu cetatenii), trebuie sa stie care sunt prioritatile de natura politica si viziunea fiecarui partid sau ales local, trebuie sa monitorizeze activitatea acestor alesi locali (ce pozitii sustin, cum intervin la nivelul lor de responsabilitate, ce rezultate obtin, cât sunt de activi etc.).

Cetatenii trebuie sa cunoasca si modul în care pot prezenta autoritatilor publice propunerile si doleantele lor. (metodele de comunicare directa cu autoritatile - audiente, întâlniri de negociere, actiuni de advocacy, cât si adresele catre ale?sii locali si catre institutii, cereri)

Reprezentantii persoanelor vârstnice vor participa la dialog cu un nivel sporit de credibilitate si eficienta atunci când vor fi pregatite sa supuna negocierilor câteva solutii tehnice pentru fiecare problema identificata. Pentru aceasta, dialogul cu alte organizatii sau cu reprezentantii persoanelor vârstnice de la nivel national pot fi de folos (Consiliul National al Persoanelor Vârstnice, Federatia CARP Omenia etc).

5. Un dialog constructiv dintre cetateni si autoritati se bazeaza pe câteva reguli de baza.

Mesajul prezentat trebuie sa respecte regulile celor „7C” (sa fie clare, concise, coerente, corecte, complete, concrete si curtenitoare/politicoase). Trebuie evitat partizanatul politic în dialogul cu autoritatile, pentru ca astfel suntem siguri ca interesele tuturor cetatenilor vor fi prezervate pe termen lung, indiferent de rotatia partidelor la putere. Trebuie sa ne asiguram de asemenea ca imaginea si interesele persoanelor vârstnice sunt protejate în orice moment în cadrul negocierilor si ca nu expunem persoanele la riscul unor decizii în defavoarea lor.

Audientele si întâlnirile directe cu reprezentantii autoritatilor trebuie pregatite atent. Exista, de asemenea, modalitati de comunicare scrisa dintre cetateni si autoritati care, chiar daca nu sunt la fel de eficiente precum întâlnirile directe, trebuie cunoscute si folosite ori de câte ori este nevoie. (instrumente - cererea, adresa catre alesii locali, petitia, memoriul). Calendarul de realizare a bugetului local trebuie cunoscut de catre cetateni si folosit pentru negocierea masurilor si a serviciilor de sprijin în comunitate. Autoritatile au obligatia legala de a organiza cel putin doua etape de consultare cu cetatenii, pentru întocmirea si validarea bugetului local, iar acest instrument de dialog nu trebuie neglijat. (un infografic usor de urmarit în acest sens a fost întocmit de organizatia Funky Citizens)

Toate masurile de sprijin agreate de catre cetateni si autoritati trebuie atent monitorizate si evaluate, iar rezultatele trebuie discutate periodic într-un cadru de dialog constructiv si respectuos. Daca toate aceste elemente si instrumente de dialog vor fi cunoscute si aplicate de un numar cât mai mare de cetateni, calitatea vietii persoanelor vârstnice se va îmbunatati considerabil.

Sursa: www.4change.ro

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test