email: seniorinet@caritasromania.ro

telefon:021 230 40 13


Propunerea unei politici publice în domeniul serviciilor medico-sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice

Reţeaua SenioriNet  propune  un document de politică publică cu privire la funcţionarea, reglementarea şi sustenabilitatea serviciilor la domiciliu pentru vârstnici, la nivel național 

Documentul de pozitie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Peste 53 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţi publice centrale şi locale, precum şi experţi independenţi au semnat Documentul de poziţie privind sustinerea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Serviciile de ingrijire la domiciliu – o sansa la viata demna pentru varstnicii din Romania

Reteaua SenioriNET publica Barometrul de opinie privind colaborarea dintre ONG-urile furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu si autoritatile publice.

ASOCIATIA "ALTERNATIVA" BRANCOVENESTI

Judet: Mures

Localitate: Brancovenesti

Adresa: str Principala, nr 257

Tip furnizor: ONG

Tip serviciu furnizat: Ingrijire sociomedicala

Email: denesbarabas@gmail.com

Telefon: 0265550011


Scopul general al asociatiei este acela de a promova actiuni care sa mentina serviciile, ingrijirea, educatia si orientarea profestionala a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice si a familiilor defavorizate social precum si respectarea drepturilor si libertatilor acestor categorii. 

Misiune
Misiunea noastra este de a asigura promovarea si protejarea persoanelor cu nevoi speciale.

Beneficiari 
Persoane suferinde de o anumita boala
- bolnavi cronici
Grupuri dezavantajate (diferite de minoritati culturale)
- persoane cu dizabilitati psihice si mentale
- persoane varstnice
- copii
Persoane cu nivel de trai scazut
- Persoane fara venituri sau cu venituri mici 

1. Informaţii generale

Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica

Localitatea Brancovenesti, judetul Targu Mures, Str. Castelului nr.215

Tel/fax:0265-550011

Email: laszlo.pokory@dgaspc.ro

 Instituţia este condusă de directorulLaszlo Pokorny, de profesie medic. Vizita de monitorizare în CRRN a fost însoţită în cea mai mare parte de către d-na Dana Rotiş, medic generalist cu competenţe în psihopatologie.

Vizita de monitorizare s-a desfăşurat în data de 23 ianuarie 2014 între orele  11.30 şi 17.00. Echipa de monitori ai CRJ a fost format din Rusu Horatiu, expert jurist si Manuella Manu, psiholog.

CRRN Brâncoveneşti este o instituţie cu o capacitate de 310 paturi destinate adulţilor cu dizabilităţi mintale. La data efectuării vizite se aflau internaţi un număr de 309 pacienţi cu vârste între 18 şi 84 de ani. O pacientă decedase în data de 12 ianuarie 2014 în spitalul din Târgu Mureş unde fusese transportată pentru afecţiuni specifice vârstei (din cele afirmate de reprezentanţii instituţiei pacienta avea o vârstă de peste 80 de ani).

Distribuţia beneficiarilor în CRRN Brâncoveneşti (conform datelor statistice oferite de asistenţii sociali)

CRRN Brâncoveneşti îşi desfăşoară activitatea în incinta unui vechi castel/conac aparţinând familiei Kemeny şi în mai multe pavilioane construite în jurul acestui castel. Castelul a fost retrocedat iar în prezent se așteaptă evacuarea acestuia completă şi mutarea pacienţilor în noile construcţii realizate. Mutarea tuturor pacienţilor în noile construcţii este anticipată de direcţiunea CRRN pentru sfârşitul anului 2014 începutul anului 2015. Conform afirmaţiilor personalului 20% dintre pacienţi prezintă enurezis şi aproximativ 25 % dintre pacienţi sunt imobilizaţi la pat. Directorul instituţiei a afirmat că sunt şi situaţii în care primesc cazuri acute şi subacute, aproximativ 10 cazuri / an (pacienţi cu schizofrenie) -  „pentru noi nu prezinta informatii de unde vin

 CRRN Brâncovenești a beneficiat în ultimii 15 ani de investiţii din fonduri private şi din fonduri publice în vederea infrastructurii centrului după cum urmează:

-          Mai multe ONGuri elveţiene au realizat un pavilion cu o capacitate de 40 de paturi (cost aprox 20.000 euro )

-          În 1998 printr-o finanţare norvegiană s+a realizat un pavilion cu o capacitate de 20 de locuri (cost aprox.200,000 euro).  

-          Prin intermediul unui proiect PHARE în valoare de 800.000 a fost construit un pavilion cu o capacitate de 50 de paturi,

-          Printr-un proiect REGIO din 2010 a fost extins proiectul PHARE prin realizarea unui nou pavilion cu 50 de paturi. Valoarea acestuia a fost de 3.399.602 lei (aprox 800.000 euro).

-          La data vizitei era în curs de finalizare un nou pavilion realizat cu fonduri norvegiene. Pavilionul cu capacitate de 28 locuri nu era încă dat în funcţiune. Fondurile au fost puse la dispoziţie de partea norvegiană pentru realizarea pavilionului prin intermediul Asociaţiei Alternativa Brâncoveneşti, asociaţie a salariaţilor CRRN Brâncoveneşti. Conform celor declarate de dr. Roatiş finanţatorul nu a dorit să ofere banii autorităților ci a ales finanţarea prin intermediul asociaţiei.

-          În cadrul unui proiect BIRD în valoare de 1,5 milioane Euro se aflau în stadiu de realizare alte două pavilioane fiecare cu o capacitate de 50 de locuri. Primul pavilion era finalizat la data vizitei dar nu era dat în funcţiune datorită faptului că nu fusese conectat la apă şi electricitate. Cel de+al doilea edificiu se afla la data vizitei în stadiul de fundaţie. În săptămâna vizitei conducerea CRRN a fost anunţată că începând cu data de 30 iunie 2014 încetează finanţarea pentru acest obiectiv (speranţa conducerii CRRN era aceea a realizării întregii construcţii în termen de 5 luni).

Directorul instituţiei ne-a declarat că se aşteaptă finanţarea unei clădiri multifuncţionale în formă de octogon în cadrul căreia să se ofere servicii de recuperare pentru toate centrele aflate în apropiere (pe o rază de 10 km ar exista CRRN Reghin,, CIA pentru persoane vârstnice în Reghin, CIA Reghin şi CIA Lunca Mureşului). Proiectul se afla în faza de proiectare (doar pentru realizarea proiectului clădirii costurile se ridică la 100.000 de lei – aprox.  22.000 de euro). Proiectul include inclusiv un teren de sport iar valoarea sa integrală s-ar ridica la 1,5 milioane de euro. Finanţarea ar urma să fie asigurată tot prin programul Regio.

Terenurile pe care s-au construit noile pavilioane au fost achiziţionate de către Asociaţia persoanelor care lucrează la CRRN Brâncoveneşti (Asociaţia Alternativa Brâncoveneşti) sau au fost concesionate de către autorităţi. La data vizitei în Castel se mai regăseau două secţii în care se aflau aproximativ 60 de beneficiari. Condiţiile fizice, de găzduire, din Castel sunt improprii desfăşurării activităţii CRRN Brâncoveneşti, aspect recunoscut şi de reprezentanţii instituţiei. În secţiile din castel erau găzduite beneficiarele vârstnice şi cele cu dezabilitățile cele mai severe.  

Condiţii de viaţă în instituţie

Condiţiile de cazare diferă în funcţie de pavilionul în care sunt găzduiţi beneficiarii.

 În clădirile construite prin fonduri PHARE + REGIO (100 de paciente), există dormitoare spaţioase si luminoase. În fiecare dormitor sunt câte trei paturi, mobilier modern, dulapuri proprii. Dormitoarele sunt dotate cu baie şi toaletă proprii. În aceste pavilioane există încăperi destinate recreerii (sălă cu TV, o sală destinată activităţilor kineto-terapeutice, sală de sport dotată cu aparate finess şi bicicletă ergonomică), precum şi săli de ergo-terapie unde beneficiarii realizeză picturi, ţesături, obiecte de croitorie. Fiecare pavilion dispune de o sală proprie de mese.

Pavilionul norvegian  (constructie din 1998) adăposteşte 28 de pacienti. Beneficiarele au în general afecţiuni psihice (în general diagnosticate cu schizofrenie) cu un grad foarte ridicat de autonomie. Dormitoarele sunt in număr de șapte, cu cate doua paturi suprapuse.  Fiecare beneficiara avea dulapul propriu cu lucrurile persoanele de la periuta de dinti la imbracaminte. În unele dormitoare existau  si un tv si un casetofon. Fiecare dormitor avea o baie dotată cu toaletă şi  dus. Aceste spaţii erau întreţinute de către beneficiare. In cabinele de toaleta nu exista hartie igienica si nici suporti pentru hartie igienica. În cadrul pavilionului exista doar o sală de mese utilizată de beneficiare şi ca sală de recreaţie. Majoritatea beneficiarelor citeau fie in camere fie pe holul clădirii. Pavilionul era încălzit şi cu ajutorul unei sobe pe lemne aflate pe hol.

În Castel existau două secţii:

A. Pavilionul beneficiarelor vârstnice unde erau cazate 34 de beneficiare cu vârste între 43 şi 82 de ani. Pavilionul avea patru dormitoare cu structura tip vagon, în care se aflau 36 de paturi distribuite câte 8 sau 10 paturi în fiecare dormitor. Nu exista spaţiu între paturi sau alt mobilier în afară de paturi. Mai multe beneficiare erau imobilizate la pat. Majoriatea aveau şi incontinenţă urinară. Secţia era deservită de în fiecare tură de 2-4 persoane (infirmiere şi asistente medicale), noaptea doar două infirmiere rămân în secţie. Sunt beneficiare care se află în secţie de peste 20 de ani.

Secţia este întunecată (puţină lumină naturală). Dulapurile existente în secţie erau inchise cu lacatul pe motiv ca sunt ale infirmierilor. Exista si o sala de zi între dormitoare unde benefciarele isi petreceau ziua uitandu-se la tv.

Secţia era una închisă cu cheie, personalul motivând că sunt peroane în vârstă şi atunci când ies „sunt scările şi post să cadă”. Conform acestora beneficiarele aveau posibilitatea să se plimbe în curte însă însoţite. La întrebarea noastră cum ar putea fi însoţite de către personal având în vedere că sunt doar două infirmiere în secţie, acestea ne-au declarat că „se fac grupuri de câte 5-6” şi merge o persoană cu acestea, câte „o oră o oră şi jumătate”. Secţia dispune de o baie care nu a mai suferit recent renovări. Dusul si cada aveau culoare galbenă spre negru din cauza uzurii; În baie mai erau si cateva pahare cu nume scrise ce continea periute de dinti ale beneficiarelor.

B. Pavilionul beneficiarelor cu  dizabilitati severe:

În cadrul acestuia erau găzduite 39 beneficiare cu handicap mintal. Pavilionul avea o antecamera unde stateau infirmierii dotata cu tv. servea si ca loc de vizite pentru beneficiare. În continuarea pavilionului se trecea într-o sala de zi unde pacientele colorau si se uitau la tv. La momentul vizitei mjoritatea pacientelor se aflau în această sală fără a avea vreun fel de activitate, unele dintre acestea fiind aşezate pe jos.

Pacientele din această secţie sunt găzduite în două dormitoare. Unul cu 34 de paturi supraetajate, slab luminat, iar altul în care se regăseau alte 12 paturi (pentru 10 fete) unde, spun infirmierii dorm „fetele mai îngrijite” - „noi le-am separat că avem un pic mai deştepte cu se zice”. Conform personalului exitau mai multe paturi pentru că uneori mai există şi cazuri acute care sunt aduse la CRRN Brâncoveneşti.

Secţia dispunea de doua bai cu cate cinci toalete si trei dusuri fara cabina foarte uzate cu miros pestilential greu de suportat, usile la wc-uri se inchideau greu. Acesta secție era o secţie închisă. În timpul nopţii se inchidea, cu un grilaj metalic dotat cu un lacat. Cu toate că secţie era exclusiv o secţie de fete, este singura secţie unde am identificat un infirmier. Întrebat dacă sunt mai mulţi infirmieri bărbaţi angajaţi, acesta ne-a declarat că  în mod particular la acea secţie sunt 3 bărbaţi infirmieri, în fiecare tura fiind întotdeauna un infirmier bărbat, inclusiv în tura de noapte 

Pavilionul de baieti cu dizabilitate severa:

În acest pavilion, o clădire de sine stătătore, se aflau 29 de beneficiari. 5 dormeau în partea de jos a clădirii într-un pat (cateva saltele asezate una lângă alta) amenajat la capătul unor scări deasupra sălii de mese. Cei cinci sunt implicaţi în activitatăţi la gospodăria anexă, la bucătărie sau la grajduri.

Restul (24) cu dizabilităţi mentale severe se aflau la etajul clădirii, într-o încăpere cu paturi supraetajate si lipite; această încăpere servea drept salon de şii, dormitor. În aceasta se regăsea un TV iar în încăpere persista un miros puternic de urină. Baia care deservea secţia (camera) dispunea de o baie în care exista o toaletă fără colac şi fără hârtie igienică şi un duş (de fapt o vană mică cu un robinet). Conform personalului (două persoane/tură) duşul pacienţilor este realizat de către infirmiere, în timp ce una dintre acestea se ocup de duş cealaltă îmbracă pacientul. Acestea au recunoscut că pacienţii nu au haine personale.

Beneficiarii din acest pavilion provin în marea lor majoritate dintre copii aflaţi în orfelinatul care funcţiona în Castel la Brâncoveneşti. În momentul vizitei o parte dntre beneficiary erau aşezaţi pe covor, se clătinau şi unii se loveau de perete. Majoritatea beneficiarilor nu pot să comunice, singura modaliatate de interacţiune fiind prin sunete şi gesturi.

Beneficiarii ies din secţie în funcţie de vreme. Doar 10 dintre beneficiari sunt implicaţi în activităţi la atelierele de ergoterapie. În rest există vizite în grup în afara secţiei.

Pavilion cu beneficiare cu dizabilitate severa:

În această secţie sunt găzduite 9 beneficiare cu dizabilităţi severe inclusiv fizice, cinci dintre acestea nefiind autonome. Există o sala de zi unde din donatii s-a primit  un instrument de ambient de relaxare un tub cilindric cu apa si luminat fosforescent care dadea senzatie de plutire si respectiv relaxare. În dormitor se regăseau noua paturi mici subdimensionate din lemn. Beneficiarele din această secţie, mai multe aflate în fotoliu rulant, nu părăsec secţia. Acestea au peste 20 de ani însă deyvoltarea fizică a unor copii de 8-9 ani.

Pavilionul dezvoltat de elveţieni

Era împărţit în mai multe secţiuni, fiecare dotate cu o cameră de zi (la intrare) şi un dormitor în care erau găzduiţi pacienţii. În cadrul acestor saloane sunt găzduiţi:

·         16 băieţi – un singur dormitor cu paturi lipite si paturi supraetajate, existau dulapuri personale. Pentru un pacient diagosticat cu schizofrenie „foarte agresiv” infirmierele ii  camuflaseră locul de dormit cu o perdea ce înconjura tot patul si practic ținea loc de izolator

·         10 beneficiare între 24 şi 74 de ani dintre care 5 aflate în fotoliu rulant

·         12 beneficiari

·         4 beneficiare într-o cameră separată

În dormitoarele pavilionului există un miros greu. Dormitoarele dispun de o baie în care se regăseşte un duş. Nu există perdele, iar dusul beneficiarilor se realizează, conform personalului, zilnic de către infirmiere. Conform acestora programul începe zilnic la ora 6.45 cu programul duşul iar cele două infirmiere din fiecare dormitor fac duş beneficiarilor – „una îi face baie cealaltă îl îmbracă”

Masa este servită în sălile de mese ale fiecărui pavilion. În ziua viziteibeneficiarilor le era servită la masa de prânz o ciorbă de fasole şi  placinta de branza. Pe una din ușile din pavilionul PHARE era afișat un program pentru impartirea tigarilor (12.00-12.30h) - exista un buget pentru tigari, tinerele primind inclusiv o ceașca de cafea după masa. Conform celor declarate de către reprezentanţii instituţiei există apă caldă şi căldură permanent, în toate pavilioanele instituţiei. CRRN dispune de o centrală proprie cu păcură şi de centrale proprii în unele pavilioane- încălzire cu lemne.

Servicii medicale

Centru era dotat cu un cabinet stomatologic ce funcționa saptamanal, medicul stomatolog  intervenind in probleme urgente si la punerea de proteze cu toate case putea  observa că majoritatea pacienților aveau probleme grave cu dantura. Medicul R. ne-a declarat că serviciile de stomatologie nu sunt decontate de către Casa de Asigurări, întrucât medicul stomatolog care are cabinetul în incinta spitalului nu are contract cu aceasta. Serviciile sunt plătite în general de către pacienţi.

De asemenea exista si un punct farmaceutic cu un asistent medical ce face aprovizionarea pentru medicația, pemparsi, etc a  intregului centru - o data la 10 zile.

Beneficiarii aveau prescrisa medicație de 3 ori/zi,  din fisele lor medicale se putea observa ca aceasta cuprinde de la medicamente antipsihotice gen haloperidol, claramazepin (10%) pana la medicamente antidepresive gen xanax sau sedative ca fenobarbital sau diazepam. Aproximativ 30 de beneficiare aveau prescrise anticonceptionale însa, conform asistentelor medicale doar 15 au viața sexuala activă, celorlalte fiindu-le  prescrise ca tratament hormonal;

Conform declaraţiilor reprezentanţilor instituţiei nu au avut cazuri de graviditate in ultimii 3 ani însa au descris un caz din 1990 al unui „muncitor binevoitor” care a lasat gravida o fata şi de atunci nu au mai fost cazuri. De asemenea, asistenţii sociali ne-au declarat că beneficiarele primesc consiliere contraceptiva si sexuala de la o asistenta medicala. Nu exista servicii medicale pentru pacientii cu polimarformatii. Nu există un kinetoterapeut angajat al CRRN însă există o colaborare cu un astfel de practician care oferă aceste servicii.

  Activităţi educative şi recreative

La nivelul CRRN BRANCOVENESTI se desfasurau urmatoarele activitati:

Terapie ocupationala în careerau angrenati peste 50% din numarul total de beneficiari. Astfel existau cinci ateliere: pictura, croitorie, lumanari, ludoterapie si traforaj (pentru baieti); alte activitati teatru, dans. La momentul vizitei am putut observa beneficiarii participând în aceste ateliere coordonate de persoane angajate ale centrului. De mentionat este faptul  ca de 12 ani se organizau expoziții cu produsele atelierelor de pictura, lut, etc. la Targul Mures iar banii se reinvesteau in materiale.

Din discutiile cu ergoterapeuţii atelierelor am constat ca nu exista o analiza clara a nevoilor, indicatori specifici, urmărite pentru beneficiarii, nefiind o selecţie particulară pentru un atelier sau altul. Activităţile ergoterapeutice sunt în primul rând îndreptate spre implicarea pacienţilor în orice fel într-o anumită activitate. De asemenea nu exista fise de monitorizare pentru fiecare beneficiar în condițiile in care ei desfăşoară aceste activităţi zilnic.

Cate trei grupe pe zi frecventau atelierele astfel:  beneficiarii cu dizabilitate usoara si medie vin 1-2 h /zi iar cei cu dizabilitate severa 3 h. Se poate constata ca terapia ocupationala este o modalitate de a petrece timpul în cadrul instituţiei.

În ceea ce privește beneficiarii cu dizabilitate severa, nedeplasabili, infirmierele au declarat că implică beneficiarii în activităţi de colorat sau cantă pentru „a-i tine ocupati”. De exemplu, conform infirmierelor, beneficiarii din secţia de băieţi cu dizabilitate severa si medie, erau angrenati intr-un spectacol de bal mascat astfel infirmierele se ocupau de „repetitii pentru balul mascat”. 

Kinetoterapie. Ppavilioanele PHARE erau dotate cu sali de sport ce aveau aparate de fitness performante insă este neclară măsura în care aceste aparate erau adaptate nevoilor beneficiarilor (Sala de sport  cu aparate de fitness performante: banda de alergat, aparate cu greutati pentru intarirea musculaturii, etc. insa neadaptate nevoilor lor, aici kinoterapeuta lucra cu cate 4 beneficiare odată). Beneficiul arătat de către personalul instituţiei ar fi fost acela ca beneficiarele cu tendinte de obezitate ar putea realiza activităţi fizice care să compenseze problemele de obezitate ale beneficiarelor. Una dintre infirmierele care supraveghea un  dormitor cu beneficiare cu probleme locomotorii ne-a dezvăluit ca kinetoterapeutul vine de  trei ori pe saptamana si desfasura individual ședința cu cate o persoanacu astfel de deficienţe in dormitor. De asemenea, conform celor afirmate de către personal, beneficiarele cu dizabilitate uşoară sunt agrenate in curatenie si/sau ajutor la masa cu scopul de a-si forma abilitati autonome, primare.

Alte activitati de recreere: Plimbari in aer liber; Accesul la TV în sala de zi sau sala de club nu este restricţionat. Nu exista conectare la internet, fapt reclamat de către una dintre  paciente care avea un laptop în dormitor. Într-un pavilion am identificat o sală de relaxare unde cel mai adesea beneficiarii asculta muzica si se relaxează pe salteaua cu apa;  pe usa exista un program de petrecut timpul la sala de cate 1 ora zilnic cu nominalizare de nume ale beneficiarelor. Aceeaşi sală este folosită la nevoie ca isolator, fiind capitonată.

  Recomandări

·         Existenţa personalului specializat pentru beneficiarii cu afecţiuni psihiatrice: medici psihiatri, psihologi clinicieni la ergoterapeuti, asistente medicale si infirmiere cu specializare psihiatrie

·         Formarea profesionala continua a  intregului personalului inclusiv cu privire la standardele legale în materia respectării drepturilor beneficiarilor.

·         Existenţa unor planuri individualizate pentru pacienţi în vederea recuperării, reabilitării şi inserţiei în comunitate a beneficiarilor - obiective clar definite şi  monitorizare pe tip de activitate pentru beneficiari, respectiv existenţa unui plan de intervenţie pentru fiecare beneficiar

·         Respectarea standardelor privind serviciile de cazare şi igiena a pacienţilor

·         Integrarea în comunitate a beneficiarilor, oferirea unor servicii adaptate acestora în comunităţile de unde provin.

·         Creşterea vizibilităţii beneficiarilor cu dizabilităţi mintale prin oferirea serviciilor adaptate în cadrul comunităţii, inclusiv prin crearea unor servicii rezidenţiale de mici dimensiuni la nivelul diferitelor comunităţi locale.

Portal co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă, în cadrul Schemei de Grant pentru ONG-uri, Fondul Tematic pentru
Participarea Societăţii Civile - Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

test